duminică, 28 februarie 2010

Punct si de la capat

Ce poti spune despre o saptamana traita pe cea mai mare insula Baleara, Mallorca? Gandeste-te... Esti gata? Ia sa aud...

Spui ca a fost cea mai frumoasa vacanta din viata ta? Ca ai vazut lucruri din categoria cea mai, cele mai? Cel mai mare acvariu din Europa... Cea mai mare catedrala gotica de pe la 1200... Cei mai multi germani intro tara non-germana. Cei mai multi "vitezomani" la un loc... mai multi decat in Chemnitz am putea spune.

Ca ai facut aproximativ 2500 de poze? Si toate color?

Ca ai mancat chestii mai mult sau mai putin traditional mallorquine precum: pa amb oli, langostine, scoici, sopa de marisco, paella, bocadillo, lubina a la sal, macarones con carne, pollo con queso Rochefort, ensaimada gaspacho, tortilla de patata, boqueroni en vinagre y ajo (pestisori), chorrizo, salchichon, sobrassada (un fel de pate de carne.. genial), fuet, cava, grimalt (branza specific mallorquina), migdale si masline originale ... nu neaparat in ordinea asta? Ca ai baut Tunel, caña fuerte, viña de perdon, viña de navarra, "vin alb de valencia eftin si bun" L'Antigon, bere San Miguel?

Ca ai ras, ai zambit, ai respirat, ai si cantat la un moment dat pe unde a trecut Chopin? Ca ai trecut pe terenul Claudiei Schiffer. Ai vazut un teren de golf de aproape, ai atins palmieri, portocali, maslini, lamai reali :P ... la ei acasa, cum s-ar spune.

Daca spui toate aceste lucruri si nu doar atat... te cred... pentru ca si eu am facut la fel...

imaginile vor vorbi de la sine intr-o postare viitoare...

peste 6 ore jumatate voi preda camera de camin in care am stat 6 luni de zile si nopti (minus o saptamana). imi va fi dor de ea? vom vedea... imi va fi dor de chemnitz, de prietenii pe care mi i-am facut aici...

peste 25 de ore voi decola, intai spre Bonn, voi face escala acolo, apoi spre Bucuresti... orasul Bucuresti, capitala europeana Bucuresti, Municipiul Bucuresti... fara sutele de km de autostrazi din Mallorca, fara mult prea multe lucruri... dar cu prieteni in el >:d<

Bucale, vin trai-ti-ar... sa te pregatesti...

PS: Multumesc mult de tot Cami, Dragos! Sunteti cele mai primitoare gazde din lumea larga! :) >:D< :*
LA MULTI ANI, MALLORCA, MENORCA, IBIZA!

luni, 15 februarie 2010

Protest

Intro: mentionez ca ma aflu intr-o stare vehementa; posibil sa revin asupra unor idei, dar...vorba aia....cea cu clipa si traitul.


Protestez impotriva a tot ce are ca motiv "randul lumii", "ca asa se face/cuvine", "ca asa e normal" etc etc....
Pentru mine randul lumii nu are absolut nicio valoare....mie imi plac foile albe, fara randuri sau patratele. Si cine a stabilit ca asa se face? Totul e o chestie inductiva, dar pentru ca nimeni nu stie de unde si de ce... s-a gasit o explicatie care nu suporta contestatii :"asa se face". Cat despre normal....cred ca niciun om nu este normal, defapt nimic nu e normal.

Eu cred, mai mult...eu SIMT ca am tot dreptul sa ma comport asa cum imi doresc, fara sa ma judece altii si fara sa dau explicatii (nu va ganditi la chestii legale sau ilegale, daca va ganditi asa va rog sa nu mai cititi in continuare) . Cand ies afara miroase urat... a ipocrizie, a suspiciuni, a prejudecati, a ignoranta, a romanism, a lipsa de bun simt...unii oameni put de-a dreptul. Surprinzator, niciunul dintre noi nu face exceptie. Difera doar dozele.

De exemplu, de ce exista casatoria? Eu nu inteleg. Din punctul meu de vedere casatoria nu schimba nimic intre doi oameni. Mi se pare doar un patratel de bifat de la un capat de rand al lumii pe care scrie "casatorie". Cum poti rapunde cu da sau nu la o intrebare despre restul vietii tale? Ma intreb cati sunt constienti de raspunsul lor si, mai mult, cat sunt de convinsi de ceea ce spun.

Dar asa se cuvine. Asa este normal.

Ei bine...eu nu sunt normala. Eu nu vreau. In lumea mea ANORMALA iubirea persista fara juraminte inutile, fara contracte semnate, fara petreceri la restaurant cu muzica in ecou si cu oameni transpirati si beti care se invart haotic in dansuri populare.

Pentru mine, o legatura intre doi oameni care se iubesc e naturala. Ea nu se schimba prin raspunsuri raspicate si aplaudate de rude, nu creste prin suflatul cu putere in lumanarile de pe tort.

O sa revin.

joi, 4 februarie 2010

Razvan si merele coapte

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti…
A fost odata un cavaler… al fericitei figuri, cu plete in vant si lat in spete, ce locuia intr-un tinut indepartat, imbatranit de vreme si de oameni, numit Pietricica.

Intro zi, acest cavaler incaleca pe calu-i galben cu albastru, il urnii din loc cu pintenii sai de argint si fugii pana la cea mai mare livada de mere din intregul regat.

Livada era pazita de un dragon cu fata de dragon, corp de dragon si coada de dragon… voinicul nostru, era insa un tip inzestrat cu arta conversatiei, si din doua dume, il convinse pe dragon sa ii culeaga 4 mere dintre cele mai ionatane (ca cele de la Voinesti… cam asa…)



Zis si facut; dragonul se executa, iar Razvan, caci acesta era numele cavalerului fericitei figuri, dadu fuga inapoi acasa… cu prada-i.
In drum spre casa, Razvan trecu pe la Palatul de Maghiran (penny market) de unde lua o trestie de zahar, o zdrobi, adauga vanilie si o impacheta in 10 pliculetze mici de 0.29 euro.

I le inmana domnitzei, iar aceasta i le pregati cum doar ea stia… astfel ca le spala (doar fusesera culese de un dragon…), le taie in doua, le scoase samburii,



puse cele trebuincioase (a se citi zaharul vanilinat, gem de gutui, miere, si scortisoara




(de la imparatul verde de peste drum)), le introduse la cuptorul MDA… si in 25 de minute, cronometrate dupa soare, le devora cum numai un Razvan se pricepe sa devoreze.

Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa… si-am incalecat pe o capsuna si va spun Pofta buna! :)

Se anunta ploaie...

In curand o sa ploua. O sa ploua asa cum ploua primavara...ca o necesitate. O sa miroasa a pamant negru ud, si plin de radacini nerabdatoare sa renasca.
O sa ajung pe langa Herestrau si o sa merg intr -o noapte prin ploaie pana la tramvai, ametita de niste aburi dulci. O sa mi se para minunat ca pot sa ma comport asa, o sa fiu putin neincrezatoare la inceput. Apoi o sa urmeze un tic...sau poate chiar un tac...si nu o sa imi pai pese. O sa-mi las "eu-ul salbatic", necunoscut si ne-explorat in mod voit de mine, sa se manifeste. O sa fie o prima si calda zvacnire, apoi o sa se lase linistea. Urmeaza asteptarea calma si sigura a unor nopti de vara.
Asa e primavara pentru mine. Un hol frumos mirositor catre mare.
In dulcele stil clasic...un PS pentru tine. Asa imi place mie sa fiu...misterioasa :)
PS:
"....ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
..."